Chiar asta-seara am avut o oarecare premonitie, daca se poate numi asa. Trebuia sa merg la film cu un prieten, la cinema, la celebrul AVATAR. Insa, dupa mai multe apeluri, el tot nu raspundea. Eram putin mirat, deoarece chiar el a fost cu ideea. Totusi m-am hotarat sa-l chem pe vechiul si bunul meu prieten, cu care ma cunosc de la gradinita, pt. a nu rata acest film, care dupa parerea mea sper ca se va merita. In sfarsit… Ajunsi in fata cinema-ului si hotarati de a ocupa locuri cat mai in fata, aflam ca biletele se terminasera. Anuntul parca imi starnea putina invidie si o oarecare ura : „In data de 14.02 nu mai avem bilete disponibile”. Pana la urma cadem de acord sa luam pt. joi seara. Astfel, chiar inainte cu o ora presimteam ca nu voi mai vedea AVATAR, desi incepusem sa cred ca va fi o adevarata capodopera SF in regia lui James Cameron. Insa poate ca a fost doar o simpla coincidenta, toata aceasta chestiune legata de vizionarea unui film.
Mi s-a mai intamplat totusi… Tot o astfel de premonitie am avut si cand sau mai bine zis am cand sunt lasat singur acasa, in special dupa lasarea intunericului. Nu ca mi-ar fi frica de lipsa de lumina naturala, insa imaginatia mea formata in timpul copilariei despre diverse creaturi este putin iesita din comun. Imi inchipui de fiecare data ca ma aflu intr-un film. (De altfel viata noastra este un film, insa despre asta vom vorbi mai tarziu.) Mi se pare ca sunt urmarit pe ascuns, desi eu nu-i pot vedea pe asa zisii „asasini”. Suna cam prostesc si copilaresc poate acest lucru insa filmele vazute in cantitati uriase la varsta frageda isi spun cuvantul.
Tie nu ti s-a intamplat niciodata sa ai vreo premonitie? Daca da, astept nerabdator raspunsul tau 😀
Radu's Blog 
15 februarie 2010 at 8:23 AM
ba da, fratzica :> chiar am frecvent…dar nu pot sa le numesc premonitii…doar ca de obicei stiu ce urmeaza sa se intample, sau ce urmeaza cineva sa spuna, si stiu si chiar daca in conversatiile pe care le port cu cineva, persoana respectiva e interesata de ce debitez sau nu. nu stiu cum functioneaza chestia asta in capul meu, ca nu pot sa o fac mereu, asa, cand vreau eu. ;)) :-ss Oricum nimeni nu ma crede :))
15 februarie 2010 at 8:53 AM
Eu unul te cred :-D…
15 februarie 2010 at 9:26 AM
Da, si mie mi s-a mai intamplat!
Cat despre..intuneric….am avut si eu momente dastea…apoi am incercat sa ma conving ca NU are cum sa fie ceva acolo….nu are de ce sa fie…si daca esti singur in casa…apai esti singur. Aprinzi lumina si gata…ma amuz …ca eu daca vreau sa vad un thriller noaptea…aprind lumina…si ma uit la film…stiu, distruge suspansul..dar macar pot dormi linistita :D…nu spune nimeni ca trebuie sa le vezi pe intuneric…
Asa ca…curaj :)) !
15 februarie 2010 at 8:44 PM
Am avut destule :)) . Si faza cu intunericul… recunosc ca mie imi este terbil de frica… am avut 2 decese in familie. Niste persoane foarte dragi mie au murit si de atunci mie frica… N-ai cum sa intelegi:P.
Anyway, Take care.
Alexya
16 februarie 2010 at 11:51 AM
Premonitii, intuitie fenomenala, si cate altele….. cum sa nu??? Sunt zodia Pesti, doar. hihi. Da, mi se intampla foarte des sa simt parca ce o sa se intample: daca intru pe usa aia o sa ma intalnesc cu x. si intru pe cealalta. si il vad pe x iesind pe prima usa. Deci?? Asta e cel mai „inofensiv” exemplu.
19 februarie 2010 at 10:26 AM
x = ? ;)) :”>
19 februarie 2010 at 9:16 PM
eu una am avut multe momente in care am rostit o fraza de genul:„parca am mai facut asta o data!”acel deja-vu…cred ca toti am avut sentimente de genul…:)
7 martie 2010 at 5:43 PM
Si mie mi se intampla chestia asta.Cand sunt lasata singura acasa mi se pare ca ma urmareste cineva si ca in orice moment o sa ma impuste sau o sa ma injunghie si chestii de astea.Cateodata,noaptea,cand mami si tati sunt la o nunta,zi onomastica iar sunt singura acasa si ma ghemuiesc sub patura si-mi aprind o lanterna,dar si atunci sunt paranoica 😀
8 martie 2010 at 12:14 AM
Ah ce bine ca nu sunt sigurul…. :-))
3 ianuarie 2011 at 11:38 PM
=))) Vai si eu care credeam ca sunt copilaroasa si fricoasa am ajuns sa inteleg ca nu’s doar eu in lumea in care mi’e teama sa nu fiu atacata de asa-zisii asasini sau demoni din filme:))) si acum imi amintesc ca atunci cand eram mica ma uitam cu multa frica la filmele horror si intr’o seara eram singura la etaj…restul erau jos…si ma uitam pe sub plapuma la un film si dintr’o data s’a stins televizorul si s’a reaprins:))) dar exact cand s’a stins vazusem o secventa de genul ala in care pustoaica era urmarita dp ce se rea[rindea tv’ul de cineva intr’un colt:)) si astepta sa Adoarma,deci de atunci mereu ma uit cu cineva in camera lg mn:)))bine chiar si catelul meu:))numai sa am pe cineva lg mn:)))dar m’am obisnuit….sa ma uit singura…acum e varsta la care ash prefera sa vad un film dinasta cu prietenul:)))dar cum asta nu exista momentan:)))ma multumesc si cu cineva in telefon:)))
27 octombrie 2014 at 12:44 AM
Nu stiu ce sa crede.Azi ma aflam in metrou(Italia) cu 2 prietene si copii nostri.Cum sau inchis usile si a pornit metroul am inceputsa ametesc.mi sa parut ciudat si le zic fetelor : ametesc ma simt rau! Una din elee le imi zice : poate din cauza presiuni sua ca nu mergi f des cu metroul.dar ceva in sinea mea IMI zicea ca un e asta.incercand sa uit le zic: cred ca am vazut presa multe filme ( razand) atentat in metrou:)) dar dupa cateva secunde metroul a franat brusc , facand persoanele sa cada.Foarte ciudat pt ca aici metroul e condus din computer.am ramas f surprinsa dar si cu o stare de rau si frica.fiind ajunsi in statia destinata am coborat fetele(speriare) incepand sa faca glume si sa zica ca sunt vrajitoare :)))nu stiu ce sa cred ? O FI o coincidenza? Cu toate astea mi sau mai intamplat asemenea ” premunitii”una fiind un mic acident de moto a sotului unei prietene.ce parere aveti?