Sfârşit-început…

Uite ca, s-a dus si prima luna de toamna… Unii dintre noi am asteptat-o, altii nu :)) Ca de obicei, timpul nu iarta pe nimeni, nici macar pe mama natura iar asta se vede an de an… Deeeci, pot spune ca luna septembrie semnifica un nou inceput ( de scoala ); din pacate sau din fericire… Unii dintre noi sunt fericiti pentru ca pasesc  spre un nou drum, cel al primei zi de scoala din viata lor sau al primului an de liceu. Altii sunt deja săturati pana peste cap de scoala si alte chestii. Insa activitatea asta „frumoasa” face parte din viata noastra, toti trecem prin asta, indiferent daca vrem sau nu. Vara din pacate s-a sfarsit si odata cu ea si vacanta mult asteptata an de an :X Of, of, amintiri vara de vara as putea spune…
Totul pare ca nu ma vrea sa stea pe loc. Ah… nici acum nu-mi vine sa cred ca sunt unde sunt si ca ma indrept spre a deveni adult… Totusi, trebuie sa-mi accept soarta cu demnitate; victorie sau infrangere, asta nu e o scuza sa nu fi constient de ceea ce faci.
O sa ne fie dor la toti de vara, asta e clar, dar wow… fiecare anotimp are ceva bun in el, ploaie/soare, zapada/frig, ce mai conteaza, trebuie sa ne bucuram de ele. Anii trec, viata trece, si odata cu ea si noi ne ducem. Inca nu plangem dupa tinerete, dar ne dau lacrimile pentru copilarie… si… asta e doar inceputul. Mai avem mult de parcurs in viata, iar acesta e doar un sfarsit-inceput, doar o alta raza de lumina sau doar o picatura de intuneric pe soseaua noastra cu un singur sens. Nimic nu e intamplator, totul are un inteles.

Anunțuri

About Radu

„Omului îi trebuie un vis ca să suporte realitatea.” — Sigmund Freud Vezi toate articolele lui Radu

6 responses to “Sfârşit-început…

  • sodreamish

    Foarte frumos scris, imi place:) mai ales ca te-ai referit la noi inceputuri… mie-mi pare sincer rau ca a venit toamna, din cauza scolii… dar imi place destul de mult anotimpul toamna cat sa-mi mai zboare gandul de la faptul ca trebuie sa suport scoala:))

    Ma bucur sa aflu ca imi citesti fic-ul (nu e fanfic:D). Cred ca intrebarea ta, daca Daniel este Nicholas, ai aflat-o din cel de-al doilea capitol, deci nu cred ca mai e nevoie sa-ti spun ca sunt persoane diferite.

    Off, da stiu, sunt exagerata un pic cu comentariile:D nu neaparat din nu stiu ce cauza, ci ca sa aflu parerea celorlalti despre ceea ce scriu. Sa fiu sigura ca cineva ma citeste. 🙂

    Din nou, apreciez faptul ca imi urmaresti fic-ul:)

    • Radu

      Ms, mult pt sustinere. Si nu… sa nu te aud ca esti exagerata cu comentariile. Crede-ma ca si eu sunt la fel, imi place mult sa stiu parerea celorlalti despre creatiile mele, asa ca n-ai fi singura, si ms mult pt comm 😀

  • sodreamish

    Oh, si scuze pentru linkul de la imagine sau profil sau cum s-o spune. E spre vechiul blog, sodreamish.wordpress.com, dar acela e inchis. Daca ai uitat link-ul, este http://dropsofcrystals.wordpress.com.

    • Radu

      Nici o problema 😉 Esti deja in lista mea de blogroll, asa ca, n-am cum sa-ti uit blogul, mai ales ficul 😀 Sper ca blogul meu e atractiv, adica… nu scriu numai aberatii sau chestii de genul :)) Mult succes in ceea ce faci 😀

  • Caty/Arya

    Frumos spus! Mda…mereu vom plange dupa ce am pierdut…asa e firea omului…mereu nemultumiti si doritori de mai mult. Intradevar…din punctul de vedere a ceea ce se intampla in lunile astea..e naspa….dar altfel…natura e minunata….cum se schimba ea in hainele pentru iarna. Cum se schimba tot peisajul, care se coloreaza din verdele crud in tonuri pamantii in marouri calde, in galben si rosuri aramii. O comoara a naturii. Poate ar trebui sa privim asa toamna si sa lasam lucrurile astea care sincer nu mai au importanta si sa ne bucuram de ceea ce avem. Sa ne bucuram de scoala …atat cat o avem asa, pentru ca din momentul in care ne-am nascut…totul, pe zi ce trece e din ce in ce mai greu! Dupa scoala, facultate, dupa facultate….munca, munca si creearea unei familii…de care trebuie sa ai grija mai departe, copii care vor creste si tot ciclul se reia si pentru ei si stiti restul….asa ca bucurati-va cat mai aveti anii astia de scoala,….pare greu, dar mai incolo o sa va doriti sa va reintoarceti la vremurile astea!
    Frumos post dragul meu Radu 😀

  • Mirela D.

    Îti aşterni atât de frumos gândurile! * Fiecare etapă din viaţa noastră are farmecul ei, fiecare trecere reversibilă a timpului ne determină să devenim mai conştienţi de propriile noastre abilităţi. Cu toate că, uneori ajungem să urâm atât de mult timpul, acuzându-l că el e singurul responsabil pentru toate erorile din viaţa noastra. Pupici!!!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: