Category Archives: Vise

La multi ani! Sfarsit de 2 ani :D

Uite ca a mai trecut un an, si…. deja imi iau ramas bun de la blog. Asta e. Atata m-a tinut. Defapt blogul o sa-l pastrez toata viata, imi iau acuma adio doar de la postari, pt ca nu cred ca voi mai trece curand pe aici. Recunosc ca anul asta am fost cam lenes, n-am mai postat la fel de mult ca in 2010, insa poate ca asa a trebuit sa fie. Am trecut prin schimbari, am intampinat diferite obstacole, ei sa nu exageram, mai bine spus diverse greutati, ca orice om de altfel. Oricum cu toate ca e ultima zi 31 dec, ultima zi din oricare an, urez LA MULTI ANI noului an, de data aceasta 2012 :)) si La multi ani blogului, cu toate ca e ultimul lucru care-l mai scriu pe aici.

Pot spune ca am trecut multe cu el. Am realizat multe lucruri pe parcursul a 2 ani. Cred ca se poate spune ca a fost o perioada de maturizare din viata mea. Nu stiu ce sa zic. Nici eu nu sunt sigur de asta. Oricum sunt multumit pe deplin. E un lucru pe care l-am dus pana la sfarsit. Putine se duc pana la sfarsit, multe se lasa doar incepute si abandonate dupa primele zile, saptamani. Stiu ca putini sunt cei care citesc pe aici, si mai putini cei care lasa o parere. Va multumesc tuturor, chiar daca v-a placut sau nu:)) cel putin ati incercat sa cititi si poate nu v-a placut, se mai intampla asta e. Fiecare are gusturile sale.

Bun deci sa recapitulam. In doi ani am realizat ca stiu a scrie poezii, am realizat ca pot scrie si proza, (mai am de lucrat la acest capitol), am demonstrat ca pot duce la capat un proiect, o idee initial neverosimila, dar proaspat pusa in practica in 31 dec 2009. Ma gandesc ca daca puteam prevedea viitorul poate ca nu m-as mai fi aflat aici. Nu imi place necunoscutul, dar cateodata are si el partile sale bune, si rele. Nu risti, nu afli ce castigi.

La multi blog, La multi ani 2012. Punct si de la capat. Pana una alta ne auzim pe www.writewithpassion.wordpress.com Salutari si voua si toate cele bune 😛

Bloguiesc doar de 2 ani, asa ca… puteti crede orice,

Radu

Anunțuri

A visa, a nu visa ?

Liniste. Toate incep parca sa amuteasca in jurul meu. Totul devine foarte ciudat. Ma avant pana in acea stare a confuziei si … tot nu recunosc nimic din ce mi-e foarte cunoscut. Ajung intr-o alta lume, acolo unde doar vreau sa visez. Ma arunc si… deodata un nor de fericire pluteste deasupra mea. Am impresia ca nu sunt bine venit aici. De ce? M-am obisnuit asa mult cu ploaia de lacrimi ? Mi-e asa cunoscuta tristetea interioara ? De ce? Nici macar eu nu stiu.

Ah… ce bine e. E atat de bine. Realizez ca totul se va termina deja. Optimism ? Nici vorba. Cunosc acel entuziasm care ma duce cu gandul la groapa depresiei. Oare va fi in regula dupa ce se va termina ? Poate ca da, poate ca nu.

Si totusi visez…


Vremuri…

Af, ma dau in vant dupa placa de sk8… E o poveste lunga, unii stiti, unii NU. Oricum ar fi, nu povestesc acum…

Vremuri, aff ce vremuri apuse…


Vis

O noapte lunga si albastra,

Se asterne iar in a dragostei fereastra,

Iar cand imi arunc din nou privirea,

Simt cum imi explodeaza firea…

Nu-mi mai odihnesc demult fictiunea,

Atunci cand pierd iar ratiunea.

Doar ziua de maine imi trezeste ingrijorare,

Care intr-o buna zi va fi iar nepasare.

Cand soarele va rasari

Ochi de singuratate, tu nu-i vei mai gasi;

Oare chiar nu-mi vei mai aminti?

Oare chiar nu-mi vei mai citi ?

Oare chiar pentru mine tu nu vei mai fi?